„Cartea neagră a Curții de Conturi”

În iulie 2026, Plenul a aprobat „Cartea Albă 2017–2025”, autoevaluare intitulată „o tranziție strategică de succes”. Datele publicate chiar în acea lucrare arată:

• certificatele de conformitate: 193 (2018) → 15 (2024), −92,2%;
• misiunile de audit financiar: 1.670 → 535, −68,0%.

Instituția explică prăbușirea certificatelor prin scăderea numărului de misiuni. Aritmetica o contrazice: la o rată constantă, cele 535 de misiuni ar fi trebuit să producă circa 62 de certificate. Au fost emise 15. Rata de certificare a scăzut de la 11,6% la 2,8% — de 4,1 ori. În 2024, în aproximativ 97 din 100 de misiuni de audit financiar nu s-a emis certificat.

Că explicația prin volum funcționează acolo unde este reală o dovedește tot lucrarea: opiniile de audit au scăzut cu 68,9%, adică exact în pas cu misiunile (−68,0%). Aceeași cauză nu poate produce, în același document, două efecte diferite. Iar seria opiniilor localizează singură momentul rupturii: stabilă până în 2022 (maxim 1.718 în 2021), se prăbușește în 2023 (945) și 2024 (519) — imediat după intrarea în vigoare a Regulamentului aprobat prin HP nr. 629/2022.

Aceeași lucrare consemnează că instituția „nu mai emite decizii cu măsuri de recuperare a prejudiciilor, de înlăturare a neregulilor”. Este chiar conținutul art. 43 lit. c) din Legea nr. 94/1992 — atribuție formulată imperativ. Art. 44 supune regulamentului propriu exclusiv modul în care măsurile se iau, iar nu existența lor. Prin același Regulament (HP nr. 629/2022) au fost normativizate soluțiile legii respinse în întregime prin Decizia Curții Constituționale nr. 722/2020, adăugându-se mecanisme fără precedent: refacerea rapoartelor la dispoziția Plenului și amânarea publicării până după alegerile locale. Tot prin el, aprobarea fiecărui raport de audit a trecut de la echipa care a efectuat misiunea la Plenul de 18 membri numiți politic — măsură pe care Cartea Albă o revendică explicit ca realizare a mandatului.

Măsurat pe 3.045 de misiuni, reconstituite din programele proprii de activitate și din rapoartele publicate de instituție:

• 3.033 de misiuni — 99,6% — au depășit termenul programat;
• întârziere medie 73 de zile, mediană 42, maximă 1.061 de zile (aproape trei ani);
• în 370 din 1.045 de perechi de misiuni succesive (35,4%), un nou audit începea la aceeași entitate înainte ca raportul precedent să fi fost înregistrat.

Un audit financiar la Serviciul de Informații Externe figurează cu 779 de zile întârziere.

Prin HP nr. 1431/29.12.2025, 91 de persoane sunt menținute în funcții de conducere prin delegație repetată, fără concurs, unele de cel puțin 6–12 luni. Actul este avizat pentru legalitate chiar de beneficiarul principal al prelungirii de mandat — situație obiectivă de conflict de interese în procedura de avizare. Separat, prin HP nr. 306/2023, Plenul a interpretat obligatoriu o ordonanță de urgență, sustrăgând instituția de la măsurile de austeritate aplicabile restului sectorului public: competența de interpretare a legii aparține exclusiv legiuitorului, nu instituției interesate în interpretare.

Instituția supremă de audit este condusă de un Plen de 18 membri numiți exclusiv de Parlament, fără nicio pondere a corpului profesional al auditorilor sau a mediului academic. Efectele acestei arhitecturi sunt documentate la fiecare nivel:

• numiri fără concurs în structurile teritoriale — soția actualului președinte al Senatului, angajată la Camera de Conturi Cluj în decembrie 2021, în timpul concediului de creștere a copilului, a fost numită director adjunct prin delegație, fără concurs, după circa trei luni de activitate efectivă de audit; cazul se înscrie într-un tipar documentat public de plasamente politice și familiale — foști parlamentari, un fost primar cu șase mandate, rude ale unor demnitari (Tema 9);
• relații de rudenie și riscuri de integritate în interiorul aceleiași camere de conturi, precum și contracte ale familiilor unor conducători cu entități aflate în propriul portofoliu de audit (Tema 8);
• conflictul de interese are caracter arhitectural — rotația persoanelor între instituția verificată și instituția care verifică face ca lanțul de control să se întrerupă la prima verigă interesată; întrebările privind abținerile de la vot, declarațiile de avere și numirile fără concurs au rămas fără răspuns (Tema 7);
• descurajarea avertizorilor — în cazul Bethausen, auditorii au fost supuși unor tentative de intimidare fizică, directorul care a sesizat neregulile a fost cercetat disciplinar, iar raportul final a fost diminuat față de constatările inițiale; sancțiunile disciplinare au fost anulate definitiv de două instanțe;
• asimetria tratamentului — dosare de integritate privind conducerea unor camere teritoriale rămân ani la rând fără concluzie la autoritatea de integritate, în timp ce autorul sesizărilor a fost sancționat disciplinar în douăsprezece zile;
• instituția în afara propriului cadru de integritate — documentele sale din Strategia Națională Anticorupție au rămas la ciclul 2021–2025, expirat la 31 decembrie 2025, fără evaluare a implementării și fără actualizare (Tema 10);
• dependențe tehnice nou create — sistemele de securitate ale celor 42 de obiective ale instituției au fost atribuite direct, fără procedură concurențială, unei regii autonome subordonate unui serviciu de informații, pentru 33,97 milioane lei fără TVA, „extrema urgență” invocată fiind generată de o decizie proprie a instituției (Tema 8).

Separat, aspectele privind o schemă de intermediere a agregatelor minerale din județul Timiș, semnalate prin Interpelarea nr. 4023A/11.02.2026 și rămase fără răspuns, au fost ulterior deduse organelor de urmărire penală prin sesizări adresate EPPO (16 februarie 2026) și DNA (23 februarie 2026). Cauzele sunt în curs, iar prezumția de nevinovăție operează integral.

Din cele 52 de acte de control parlamentar adresate instituției între martie 2025 și 30 august 2026:

• niciunul nu a primit răspuns pe fond;
• 25 au primit răspuns formal — niciunul în termenul stabilit de Cameră (întârziere medie 48 de zile, maximă 160);
• 22 au rămas fără niciun răspuns, cel mai vechi depășit cu 465 de zile;
• rata de răspuns a scăzut de la 82,1% (2025) la 8,3% (2026).

Că refuzul nu ține de imposibilitate obiectivă o dovedește un test comparativ intern: aceleași categorii de documente, refuzate sistematic autorului, au fost transmise integral, pe suport electronic, unui alt parlamentar, în aceeași perioadă și sub aceeași conducere (adresa nr. 30088/20.05.2025). Reversul blocajului: din martie 2021, nicio Cameră nu a mai activat controlul obligatoriu prevăzut de art. 140 alin. (3) din Constituție.

Un exemplu arată ce anume rămâne, astfel, neexaminat: prin interpelare, autorul a cerut instituției o evaluare a modului de constituire și de utilizare a fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului — instrument care funcționează, în fapt, ca un buget paralel, sustras dezbaterii și votului parlamentar. Cererea nu a primit răspuns pe fond. Aici se află „păcatul originar” din care decurg, în lanț, cele patru crize: bugetară, economică, politică și socială.

• 10.842 m³ de agregate exploatate fără autorizație — de peste cinci ori maximul autorizat vreodată entității —, cu prejudiciu calculat de 14,69 milioane lei;
• rambursări de TVA de 1,56 milioane lei, aprobate contra propunerii scrise a specialiștilor și niciodată controlate;
• o creanță de 72,8 milioane lei pierdută prin depunerea tardivă a cererii de admitere la masa credală — recuperare 0,12%.

Toate constatările au fost aduse în prealabil la cunoștința instituției, prin cele 52 de acte parlamentare, cu solicitarea expresă a documentelor care le-ar putea contrazice. Instituția a răspuns formal la 25, fără ca vreo solicitare de documente primare să fie satisfăcută integral, și nu a răspuns deloc la 22. Raportul se întemeiază, prin urmare, atât pe ceea ce instituția a comunicat, cât și pe ceea ce a refuzat să comunice. Orice document care infirmă o constatare poate fi transmis oricând și va fi integrat într-o ediție ulterioară, cu menționarea expresă a corecției operate.

• audierea Președintelui Curții de Conturi în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cu privire la HP nr. 306/2023, la concursurile neorganizate și la cazul Bethausen;
• reactivarea controlului prevăzut de art. 140 alin. (3) din Constituție, neexercitat din martie 2021;
• anchetă parlamentară privind calitatea auditului extern asupra fondurilor europene și PNRR;
• modificarea Legii nr. 94/1992: limitarea expresă a delegațiilor la 3 luni (cu o singură prelungire), interdicția expresă a interpretării obligatorii a legii prin hotărâre de Plen, protecția avertizorilor și pondere non-politică în forul de conducere;
• sesizarea Avocatului Poporului cu privire la practica numirilor temporare nelimitate.